Apelu’ bocancilor

Bă, te-or făcut şi pe tine fruntaş, la apelu’ bocancilor? era o sintagmă des auzită prin vremurile în care armata era obligatorie. Pentru cei care n-au făcut armata: apelu’ bocancilor să făcea între doi soldăţoi care făceau planton de noapte şi numărau bocancii la schimbare; iar planton de noapte făceau de regulă cei mai prăpădiţi soldaţi, care nu ştiau câte prune au în straiţă. Era un fel de pedeapsă.

Gradarea la apelu’ bocancilor era o sintagmă; folosită în cazurile în care câte un soldăţoi pilos, lingău sau pârâcios era răsplătit de şefi cu nişte macaroane, să nu li se pară respectivilor că ţucă şefimea în cur gratis. Pe ăştia nu-i înainta nime’ în grad în faţa întregului efectiv al unităţii, cum era procedura, doar apăreau într-o dimineaţă cu grade pe umeri. De acolo întrebarea bă, când te-or gradat ăştia, la apelu’ bocancilor?

Aşa îl făcu şi Băse colonel pe Turcescu, la apelu’ bocancilor, drept răsplată pentru anii de săruturi pasionale în anus. ‘geaba pare uimit Turcescu şi se simte lezat, nici soldăţoii ăia de care am vorbit mai sus nu erau mai apreciaţi, chiar erau ciuca miştourilor eterne prin unităţi.

Asta e, bă’ Turcescule, mai ai de primit botezu’ soldaţilor (care implică o pătură-n cap şi mulţi bocanci în coaste – dacă nu are cine să ţi-l dea mă poţi contacta) şi poţi cere şi tu livret, că ai ţucat şefimea în cur poate chiar mai mult decât lingăii din armată, deja!

Author: Florin RUSANU

Responsabil cu împins aeru' pe talentirosit.ro şi heităr profesionist. Genul care nu se ferește de cuvinte și te evacuează de urgență din balonu' tău de săpun.

3 thoughts on “Apelu’ bocancilor”

Scrie un comentariu: