Bacovia se închină, Eminescu plânge şi Arghezi îşi scarpină chelia… după un blogăr.
Un articol semnat cu multe dureri de cap si batiste cu muci
Cum cultura românească se duce pe apa sâmbetei căci alţi poeţi mai cunoscuţi decât Cărtărăscu sau Păunescu nu există, românul a adoptat ceea ce noi, oamenii de rând numim incultura. Adică idioţenia. Şi nu e zis doar aşa la mişto, căci iată cum Păunescu scrie despre ceea ce simte sufletul lui măcinat de politică deplasată şi idioată, ori se crede vreun Mureşanu, iar Cărtărăscu vorbeşte la telefoane ruginite, prin poezie bineînţeles.
Aşadar au existat trei mari poeţi demn de apreciat pentru sinceritate. Eminescu pentru că a fost un misogin din toate punctele de vedere şi s-a exprimat gândurile înfundând-o printre cadavre şi noroi (referinţe prin “Luceafărul”, ultimele strofe). Bacovia pentru că şi-a găsit limbajul poetic perfect pentru a-şi descrie numeroasele escapade prin crâşmele Bacăului şi senzaţiile plăcute generate de şezutul pe WC (referinţe prin “Lacustră”). Şi, preferatul subsemnatului, Arghezi, care îşi exprimă sincer dezgustul faţă de pupincurismul literar şi-l numeşte pe Barbu fetiţă, îmbinând primele forme ale vulgarului literar românesc. De altfel, cam toţi poeţii care nu scriu din inimă ar fi nişte curvuliţe sentimentaliste în căutare de atenţie sau “nemurire” după cum o numeşte Eminescu.
Aşa că atunci când vine vorba să iei un poet să-l citeşti te gândeşti – ori e om de partid politic şi scrie de onoare, patriotism şi tot ceea ce el n-are, ori e idiot şi imită tainele eminesciene. Ei bine, un blogăr îşi lasă opera undeva pe internet, acolo unde nu ştie nimeni de ea. Nu iese la televizor şi nu lansează cărţi aiurea, iar cum sufletul oricărui om e plin de vulgaritate – se poate zice că scrie din inimă. Şi scrie în aşa fel încât te face să te uiţi la toată “opera” lui şi apoi te face să o mai şi citeşti şi să o recomanzi şi la alţii.
Aşa că, din adâncurile blogosferei băcăuane vă fac o scurtă trimitere către “Jurnal Postmodernist” cu următorul citat din textele de proză şi un link către o poezie (interzisa minorilor si femeilor isterice):
“am ghinionul prostului….stăteam eu liniştit azi pe la amiază în balcon şi sugeam de câteva minute bune o bomboană de-aia colorată, cu cremă de căpşuni la mijloc, gândindu-mă la chestii importante, evident…..şi dau să o sparg între măsele, ca ţăranul, să ajung mai repede la miez…..dar pula!…..pesemne nu am supt destul la ea.” (citeşte tot)
Sunday,22 November, 2009 6:50 pm Etichete: arghezi contemporan, bacovia necenzurat, blog bacovian, blog necunoscut, blogăr necunscut, eminescu resimţit Scris în: Uncategorized 4 comentarii
iroseli prin facebook:








4 comentarii
nu prea are mesaj ce spui tu in materialul asta cristi….care e ideea?……care e atitudinea pe care o adopti?
acum, ca mi-ai pus poezia in acelasi articol cu numele lui bacovia sau arghezi….mi-a palpitat putin cordul adineauri, dar mi-a trecut repede…..sincer, as fi preferar sa iei o pozitie fata de tipul asta de literatura.
tot ce am citit mai sus deci e doar o recomandare cititorilor tai….. asa ca mersi de recomandare cristi!
Mesajul este simplu – Avem nevoie de originalitate. Iar daca asta inseamna ca vulgarul sa fie un stil, nu ma deranjeaza.
Cum e posibil? Sa promovezi asa ceva pe site’u nostru care nu are nici cea mai mica tangenta cu vulgaritatea? hmm
)
Bun articol si deosebit de actual pentru cultura romana, dar sa nu cadem in negura pesimismului si a generalizarii pripite asemenea fiecarui pensionar comunist atunci cand priveste la generatia noastra
Cat despre Paunescu si Cartarascu (volumele Orbitor au fost best seller-uri in Romania nu as lua-o drept semn al inculturii, nu?) faptul ca au un stil accesibil se datoreaza curentului postmodernist din literatura, curent in care inca ne aflam.
Cat despre Eminescu, Arghezi, Bacovia (as mai adauga si Nichita Stanescu) sunt singurii creatori de limbaj poetic din literatura romana de la care s-au inspirat si altii mai departe.
Cat despre vulgar nu l-as condamna, priveste la Emil Brumaru considerat cel mai bun creator de poezie erotica din literatura romana.
Cat despre “inocenta blogerilor” ma indoiesc. Priveste la metodele pe care le foloseste un blogar pentru a se face cunoscut (twitter, facebook, RSS, comentarii pe alte bloguri, feedburner, ftw, etc) iar blogerii nu apar la televizor pentru ca nu au acces dar si pentru ca stiu bine care este publicul lor iar daca ar aparea pe sticla multi ar cadea in dizgratia cititorilor.
Crezi ca unul care tine un blog generalist nu i-ar conveni sa-i creasca traficul dupa o vizita la TV ? (vezi jurnalistii care au emisiuni TV si care in paralel au si bloguri si pe ce loc sunt zelist)
Cat despre word of mouth-ul de care vorbesti putine articole de pe bloguri merita citite si date mai departe.
Iroseşti, deci exişti