De ce nu văd un viitor în ACTA

Pe lângă grăbirea procesului de creare a celui de-al doilea internet, ACTA poate atinge un alt subiect delicat de care se izbesc, în special, statele est-europene. Să ne raportăm, întâi, la România, unde avem peste 4 milioane de abonaţi la internet. Dublăm numărul acestora pentru a ajunge la  consumatorii de internet, iar wikipedia ne învaţă deja de 7,7 milioane utilizatori în 2010.

Gândiţi-vă că într-un stat în care salariul minim pe economie este de aproximativ 150 de euro pe lună, cetăţeanul nu are o speranţă de viaţă foarte ridicată. Aşteptările şi distracţiile sunt puţine, iar internetul este cel care strânge puţin rândurile pentru a evita declanşarea unui haos. Putem să vorbim de o calmare a populaţiei când vine vorba de accesul la informaţie pentru o sumă relativă mică (3 euro pe lună este un abonament la internet în România).

Dacă ar fi să dispară acest privilegiu, vor apărea cheltuieli în plus. Am avea câteva efecte pozitive pentru presă şi televiziune, adică cetăţeanul va începe din nou să urmărească ce se discută prin media. Măcar de plictiseală,va deschide televizorul pe Antena 3 sau pe Realitatea, va citi gândul sau jurnalul naţional. Va vedea cât de urâtă este viaţa şi s-ar duce să cumpere sau să închirieze un film. Acolo îşi va da seama că pentru a vedea un film va trebui să-şi mai taie vreo 30 de euro din buzunar pentru 2 ore de refugiu. După 8 ore de muncă, e cam greu să te concentrezi asupra unei cărţi.

Apoi, se presupune că vor dispărea şi reţelele de socializare sau platformele de comentarii de pe ziare şi bloguri. Asta pentru că proprietarii de site-uri vor monitoriza activitatea pentru a nu risca suspendarea domeniilor. Prin urmare, va dispărea şi mijlocul de exprimare gratuită.

Cu alte cuvinte, vorbim de 8 milioane de oameni din clase sociale diferite, dintr-o ţară cu o economie care “bubuie”. Ce soluţie ar putea găsi statul pentru a-i ţine în cuşca lor, dacă ei nu se vor putea manifesta prin internet sau dacă nu-şi vor putea găsi acea distracţie?

Adică, de ce să nu recunoaştem că internetul este unul dintre motivele pentru care oamenii din România preferă să urmărească protestele şi scandalurile din faţa monitoarelor, să instige prin comentarii şi să se rezume în a-şi consuma o nouă zi căutând distracţii de la viaţa cotidiană? Este logic?

cristi.juverdeanu

Administrator şi cofondator al talentirosit.ro, ortograme.ro, 9lol.ro, sentenceswith.com. Student la IT, CNFPA-uri în Comunicare, Management de proiecte şi Antreprenoriat. Programator de ocazie, webdesigner, blogger.

urmăreşte-mă pe: