Mitic plecat în lume

Era o seară fierbinte de vară atunci când, pentru prima dată, Mitic, băiet bun de colea, din capitală, ieşea din sânul oraşului care-i fusese mamă, tată, frate, soră, iubită, vecin şi maidanez. Puţini dintre prietenii lui reuşiseră să evadeze din oraşul-cocon, mai puţini se mai întorseseră înapoi.

Cei care totuşi se întorseseră povesteau lucruri inimaginabile, de domeniu’ SF; cum ar fi că sunt oameni care merg pe picioarele lor sau care repară maşini. Oameni care fac de mâncare şi oameni care nu mergeau la mol. Nu le prea credea însă, cum să trăieşti o zi fără mol?

Şoferu’, care-i promisese că-i va fi şi ghid, un om între două vârste (împlinise o vârstă anu’ trecut şi urma să împlinească una cu un an mai mare în acest an, deci era între două vârste) îi mai explica ciudăţeniile pe care le vedea:

– Uite un măr!
– Unde, unde?
– Uite băe!, aici, pe marginea drumului!
– Păi e mai multe mere, într-un pom!
– Păi la pomu’ ăla cu mere băe, îi zice măr!
– Ahaaa, ce obicei ciudat, să pui merele într-un pom. Nu m-aş fi gândit la asta niciodată. Oare cum le-or fi legat?
– Habar n-am, unii zic că acolo ar creşte, în pom.
– Oauuu, cât de tare! Şi tu crezi?
– Hmmm, nu ştiu ce să zic, cert îi că ţara asta îi plină cu ciudăţenii.
– Fiii atent! Ce-i butoiu’ ăla care stă pe patru picioare…şi parcă are şi cap, cu care mănâncă iarbă?
– Aha, îi zice vacă.
– Şi la ce foloseşte o vacă?
– Zic unii că de la ea ar proveni carnea de vită.
– Nău cens, cum mă?
– Nu ştiu frate, mă gândesc că stă careva cu bolu’ la curu’ ei şi când cacă, cacă carne de vită. O împachetează şi o trimite la carfur…
– Bleah… Chestiile alea mici, de pă deal, ce îs?
– Cred că oi…
– Oi!? Din ălea are Jiji?
– Aham…o legendă spune că din oile astea iasă lapte, gândesc că îl pişă sau cumva…
– N-are cum coa’, laptele îi făcut din praf, ca cafeaua ness, bă’! Am văzut io la o vecină, când îi făcea lapte la fiu-su’ ăla mic. Asta chiar îi vrăjeală!
– Ai dreptate. Uite un prun!
– Pe cale de consecinţă logică, ăla ar fi un pom cu prune?
– Aha…
– Ok, să-mi zici dacă vezi un şaorm, că mi-i cam foame!
– N-am văzut pân-acum, da’ nu-i imposibil…
– Normal, şaorma-i scumpă, nu cumpără nici dracu’ s-o lege-n pom!
– Nu mă, cred că şaorma-i o plantă mai pretenţioasă, creşte doar la tropice sau în junglă.
– Normal, în ţara asta cresc numa’ pomi ce cîcat! Măcar vreun pleşcăviţ ai văzut?
– Nu.
– Vreun piţ? Vreun sendviş? Măcar un costiţ sau un guş?
– Nu, mă, ăştia-s pomi exotici, nu rezistă iarna. O adus un vecin de-al lu’ bunică-miu un kebab acu’ câţiva ani, da’ s-o uscat!
– Şi n-o făcut kebabi?
– N-o apucat!
– De cîcat ţara asta, frate…
 

– VA URMA –

Author: Florin RUSANU

Responsabil cu împins aeru' pe talentirosit.ro şi heităr profesionist. Genul care nu se ferește de cuvinte și te evacuează de urgență din balonu' tău de săpun.

5 thoughts on “Mitic plecat în lume”

  1. Stiu un bucurestean care nu intelegea de ce sa speli vaca pe spate inainte s-o mulgi (i-am zis ca se spala vaca inainte, dar nu am specificat unde, ca mi s-o parut logic). Parca chiar in halul asta nu am gasit 😀

Scrie un comentariu: