Nume pe care le vom uita

Acum ştim cu toţii cine e Alin Moldoveanu. Mult mai puţini ştim cine e Dragoş Agache sau Irina Begu. Dragoş a întotat în calificări la 100 de metri bras; nu s-a calificat, concurenţa fiind acerbă, dar a fost acolo. Irina a reuşit ieri un set fabulos, dar le-a pierdut pe celelalte două, împotriva sportivei Victoria Azarenka, cotată cu prima şansă la câştigarea titlului olimpic la tenis feminin. Mai ştie cineva cine era Andrei Roşu?

Mai sunt mulţi alţii, nu mă apuc să înşir aici toate numele şi toate sporturile, da’ aţi înţeles ideea. Pentru mulţi dintre noi, oamenii ăştia sunt anonimi timp de patru ani, apoi ne trezim suporterii lor la Jocurile Olimpice. După ce obţin nişte rezultate, unii chiar medalii şi titluri olimpice, îi mai lăudăm puţin, apoi iar uităm de ei patru ani sau chiar pentru totdeauna, dacă se retrag.

Şi pentru lucrurile ăstea sunt trei categorii de vinovaţi:

– noi, oamenii; când aţi fost ultima dată să-l vedeţi pe Alin Moldoveanu la un antrenament sau concurs? Când aţi fost la un campionat regional sau naţional de înot? La un concurs de judo? Normal că n-aţi fost, noi suntem ocupaţi să citim cine cu care folbalist de gumă se fute;

– autorităţile, a căror susţinere, pentru aceste sporturi mai puţin populare, e sublimă, da’ lipseşte cu desăvârşire. Sportivii noştri, în general, îşi cumpără singuri echipamentele, suplimentele, îşi plătesc antrenamentele şamd. Aşa că degeaba ai talent, da’ n-au părinţii bani, că ajungi să joci tenis de masă la cârciuma din sat, cu beţivii, pe un Neumarkt la PET;

– presa sportivă şi mondenă; de câte ori aţi văzut la Măruţă sportivi de performanţă, care se pregăteau pentru vreun concurs? La Capatos sau Abces dinRect nici nu îndrăznesc să întreb. De câte ori aţi văzut reportaje ample despre alte sporturi decât folbal? De câte ori scriu jurnaliştii sportivi despre altceva decât folbal?

Avem sportivi foarte buni şi la Jocurile Paralimpice. Ştie cineva, îi pasă cuiva, îi ajută cineva, cumva, în afară de o mână de oameni cu suflet? Peste puţin timp vom uita numele acestor oameni, nimeni nu-i va mai căuta, pe nimeni nu va mai interesa ce s-a ales de ei şi pentru asta avem şi noi o parte din vină. Că ne place tare să ne mândrim cu elitele, da’ când e vorba să ne mişcăm şuncile, să ajutăm cumva, să susţinem cu ceva, e lenea şi sictiru’ mare!

LE: şi ca să vă demonstrez că nu vorbesc bălării, uite cum urnalistu’ sportiv al pizdii, Tolontobolovan, n-a m-ai scris de Alin Moldoveanu din 2008; exact, de la ultima olimpiadă, da’ şi-a amintit acum, ca un person sensibil ce este el. Marş mă!

Author: Florin RUSANU

Responsabil cu împins aeru' pe talentirosit.ro şi heităr profesionist. Genul care nu se ferește de cuvinte și te evacuează de urgență din balonu' tău de săpun.

Scrie un comentariu: