Relatari(3)

Din tara in care nici Apocalipsa nu vine.
Din ciclul ‘trenule, masina mica/unde’l duci pe Ionica’… Fortat de imprejurari m’am vazut nevoit sa calatoresc cu trenul. E frumos cu trenul. Da…CFR’u se afla in mileniul 3. Cu preturile. Conditii…mai greu, dar asta si din cauza ca romanii sunt niste animale necivilizate.

Am mers prima data cu rapidu’. Nu echipa, cu un tren ‘rapid’, care nu stiu de ce se numea astfel pentru ca se misca precum ochiu’ mortului. Un rapid lent. Trenul era de fapt un vagon gen ‘sageata albastra’. Sau mai bine zis ‘melcul albastru’. Conditii bunicele daca ar fi si calatori la fel. Dar romanul calatoreste cu cel putin 3 bagaje pe cap de vita furajera, deci pana iti gasesti locu’ ai de sarit peste sacose de rafie, custi de papagal, cutii de carton cu pui, saci cu ceapa, cartofi, etc…
Intr’un final ajungi la locu’ tau si stai acolo cuminte pentru ca in tren nu se mai fumeaza. Deci nu imi pot agresa plamanii. Ma simt discriminat si chiar o sa dau compania in judecata. Sa dea macar si ei o bere pentru surmenajul provocat.
Incerc sa o cotesc pe la veceu sa execut o urina si sa trag niste fumuri (din tigara, evident). Cand dau sa intru era cat pe ce sa ma inec in pisalau. Buda era plina de smecme si ‘oamenii’ tot facusera in ea pana cursese pe jos. Ma intreb de ce se mai oboseau sa intre inauntru pentru ca pe jos se puteau pisa din usa, si nici nu mai carau pe culoar zeama de pe jos pe tenesi.
Normal, ca orice roman multumit de serviciile romanesti arunc un ‘futu’i in gat, ca nu functioneaza buda!’ si ma gandeam sa ma resemnez si sa incerc sa imi mai fortez putin vezica, cand din instinct ating butonu’ care se afla deasupra veceului, si chiar nu semana cu butonu’ de la sistemul de catapultare. Stupoare: functioneaza. Asa ca ma usurez relaxat intr’un veceu curat, desi cu picioarele pana aproape de glezna in smecmele altora.
Se apropie gara in care se opreste trenul, iar mecanicul ne multumeste pentru ca am calatorit cu trenu’ lui si ne ureaza o zi frumoasa. La care se aude un murmur general si specific romanesc: sa reparati buda. Mda…eu zic sa va reparati voi mintea. Cat de prost facut gramada poti sa fii sa nu iti dai seama ca acel buton care se afla deasupra buzii ar putea, printre alte functii complexe de fuziune nucleara si operatii cuantice, sa dea drumu’ la pisalau’ tau de bou/vaca imputit/a din vasul de wc?
Ma scobor resemnat din tren (v’am mai spus ca sunt convins despre rasa umana de pe la eclipsa), si ma deplasez dupa instinct undeva unde sa pot turna o bere timp de o ora, pana vine urmatorul tren. Intru in prima spelunca si pe langa mirosul de tutun imbacsit amestecat cu alcool si briza plapanda ce venea pe usa intredeschisa a veceului, ma intampina o femeie-barman cu eruptii vulcanice pe fata, si ma serveste cu o bere calda dintr’un frigider tinut la misto in fata barului. Imi zic ca au fost si zile mai rele, deci ma resemnz si ma hotarasc sa ingurgitez berea la terasa. Terasa presupunea un tarc acoperit cu niste mese de lemn la care probabil bause si Mihai Viteazu‘ in tinerete, si din respect si solemnitate istorica nu mai fusesera lacuite de atunci.
Pe langa aceste atractii, punctul culminant a fost cand la 3 m de mine un aurolac si’a gasit o ocupatie foarte misto: sa se taie cu lama. N’am mai suportat si i’am rugat pe sanatate, dupa care am mers pe peron satul de bere calda si scarbosenii pentru toata ziua.
– VA URMA –