Asus EeePC 901 – primele impresii

Una din preocupările majore ale unui scriitor este să fie în contact permanent cu site’ul şi cititorii lui. Astfel, de vreo trei ani încoace mă chinui să găsesc soluţia ideală pentru a avea cu mine oriunde internetu’, jocurile şi muzica preferată…

Am încercat iniţial cu telefoane din ce în ce mai deştepte, până am ajuns la un smartphone. E de prisos să spun că toate m’au dezamăgit de la primele contacte, din varii motive. Unele îmi solicitau prea mult degetele, altele îmi solicitau răbdarea şi nervii. Aşa că am trecut la planu’ L din ŞP, şi anume soluţia de compromis dintre mobilitate şi performanţă: netbook.

De ce Asus? Probabil pentru că au fost primii în branşă, şi îmi place să cred produsele unei firme serioase evoluează odată cu firma în sine. Da’ să lăsăm pălăvrăgeala despre convingerile mele personale, şi să pornim cu inspecţia.

Netbook’ul vine echipat cu un procesor Intel Atom de 1,66 Ghz şi 1 Gb RAM DDR2, care după mine fac faţă cu brio scopului pentru care este creat. Hardisk’ul este un SSD cu o capacitate între 12 şi 20 Gb, în funcţie de varianta aleasă şi de sistemul de operare pentru care optezi, respectiv Windows XP sau GNU Linux. Cum eu sunt înaintat în Linux până la genunchiu’ broaştei, am ales Windows. Ăsta se instalează de pe un cd conceput special pentru el, opţional şi cu o sumedenie de aplicaţii, unele utile, altele mai utile decât fularu’ vara. Printre ele şi Eee Storage, care crează o scurtătură la site’ul Asus WebStorage, unde îţi faci cont dacă eşti ‘Asus user’, şi mai beneficiezi de încă 20 Gb pe care poţi pune ce vrei…se comportă exact ca scurtătura unui hardisk, doar că hardisku’ e la dracu’…

Chipset’ul video este  Mobile Intel(R) 945 Express Family Chipset, şi nu ştiu exact ce performanţe conduce. Vă asigur că rulează NFS Hot Pursuit 2 cu detalii medii şi FIFA 08 cu detalii minime, da’ sacadează dacă intră pe display mai mult de 6-7 jucători, deci deducem că nu e chiar un netbook pentru gameri…

Muzica se aude binişor, ceva mai tare decât la un telefon mobil. În căşti scoate un sunet curat cu bas plin, şi sunete echilibrate. Nu rupe, da’ face treabă bunicică cu căştile fabricate pe vapor din dotarea personală.

Printre alte plusuri aş enumera modemul 3G încorporat Huawei, nu pentru că ar fi foarte greu de cărat un modem-stick, ci pentru că e relativ incomod să stai cu ochii pe el continuu să nu rupi portu’ USB. Evident are WI-FI şi Bluetooth. Camera de 1,3 Mpx e alt deliciu.

Dar să nu uităm punctul lui forte, pe care Asus îl subliniază în primul rând, ci anume mobilitatea. Asus îl laudă cu o autonomie între 4.2 şi 7.8 h. Personal vă pot garanta că bateria de 6 celule trăieşte cca 5,5 h cu muzică în căşti şi aplicaţii uşoare gen Word, Solitaire, Hearts, etc. Un cilcu al bateriei a dus aşa: cam 2,5 h de browsing plus Y! messenger (pe tren, semnal fluctuant), un meci în FIFA 08 (cca. 15 min cu componentele forjate, cooler pornit, etc.) şi cam încă o oră de selectat/copiat muzică de pe stickuri plus messenger, deci cam 3h 45min rulând aplicaţiile menţionate, după care zicea că mai poate vreo 20 min; la o călătorie de durată medie nu trebuie să’ţi faci griji pentru curent.

Şi să nu credeţi că sunt prea subiectiv, trecem la minusuri. Deşi se găseşte în diferite variante de culori, chiar şi pentru pizduţele trendy care se îmbracă în mov, partea superioară a carcasei e din plastic lucios pe care se văd şi amprentele strămoşilor mei. Touchpad’u’ dă impresia că se va duce dracu’ destul de iute. Te obligă să apeşi puternic butoanele pentru a face click, după care îţi dai seama că ai apăsat ca bou’!

De asemenea balamalele displayului te fac să îl deschizi cu oarecare strângere de inimă. Un minus e şi faptul că se stinge din senin când ai stors bateria. Nu îşi dă auto shut down ca un laptop respectabil. Trebuie să scoţi bateria pentru a schimba simul, în condiţiile în care sunt deja destule telefoane care nu mai necesită restart pentru a schimba simu’.

Pe tasta F2 sunt o sumedenie de comenzi, respectiv tot ce ţine de conectica wireless: WI-FI, modemul şi Bluetooth’ul, aşa că e mai uşor să le porneşti şi să le opreşti din BIOS, lucru oarecum deranjant.

Dacă eşti conectat la internet şi asculţi muzică în acelaşi timp se aud pe fond binecunoscutele interferenţe GSM. Nu tare, dar se aud.

Preţul e cu până la 60% mai mare decât la alte produse similare de la alte firme (similare, nu identice).

În concluzie, sunt destul de mulţumit de el, aştept să văd ce are de spus timpul care va trece peste el…

Author: Florin RUSANU

Responsabil cu împins aeru' pe talentirosit.ro şi heităr profesionist. Genul care nu se ferește de cuvinte și te evacuează de urgență din balonu' tău de săpun.

One thought on “Asus EeePC 901 – primele impresii”

Scrie un comentariu: