Nu înteleg fenomenul numit plâns, e ciudat. Adică suferi și suferința asta se manifestă prin niște picături numite lacrimi. Aceste lacrimi, pe lângă faptul că sunt ude și nu le suport pentru că îmi fac fața lipicioasă și mi se scurge machiajul, sunt și urâte în draci. Ude și urâte!
Nu sunt o plângăcioasă din fire, mi se întâmplă rar acest fenomen ciudat, dar când se întâmplă, se întâmplă! Adică, vine așa ca și Katrina, furios și de neoprit. Nu îl pot opri, nu am control asupra lui, vine și arată lumii și mie orice frustrare și suferință am ascuns eu, și când zic că am ascuns nu mă refer la faptul că am ascuns de lume, că nu-mi pasă de ea, ci, am ascuns de mine. Nu sufăr din orice, dar sufăr și eu uneori și când se întâmplă asta mă prefac că totul e ok, pe sistemul Fake it ‘till you make it, și I do make it.
M. pleacă mâine. L-am luat în brațe, i-am zis Îmi pare rău și acele lacrimi ude și urâte și-au făcut apariția. De mâine le ignor. Mâine totul revine la normal. Poate e mai bine așa. Nu știu să țin o relație, nu sunt pregătită pentru una și nici măcar nu vreau una!
A.M.
Off topic: Dupa cum spuneam si pe fb, toata lumea azi a plans…ciudat fenomen.
On topic: Like si subscriu.
E 13 probabil de asta :)))
Love is in the air…..:-P
Me don’t understand :))
hai maiii :))
🙂 eu as avea ceva de comentat, dar nu o voi mai face pt ca stii ce voi spune si iar ma vei contrazice.. eu am vazut ce era de vazut si am inteles ce era de inteles.. intr-o zi imi vei da dreptate chiar daca azi imi vei spune in gand sau poate aici sau altundeva „in ma-ta si in tac-tu si in… etc”
Adriana, nu vrei tu sa recunosti, dar ai sentimente puternice pentru M. 🙂
Pffff…ce-ati sarit toti pe mine :))) Dar eu tot nu stiu despre ce vorbiti :)))