Literatură irosită

Episodul 1 – Evidenţălău faţă cu poţipoanca

Evidenţălău ajunsese la capătul răbdării. De câteva zile niusfidu’ lui de pe feisbuc era inundat cu lamentările unei piţibele; care lamentări erau despre faptul că pe profilul ei de pe acelaşi feisbuc era exces de cocălari, care îşi exprimau doar dorinţele de a-i măsura temperatura la interior, fără să dea doi lei pe sensibilitatea şi sufletu-i frumos ca un fotomodel anorexic.

Fiind o fire curioasă şi băgăcioasă, Evidenţălău nu putu să se abţină fără să bage un ochi pe profilu’ domnişoarei; care profil era plin cu fotografii în costum de baie sau în poziţii în care parcă te invita să-i tragi ceasu’.

Fata nu era o frumuseţe rară, da’ nu era nici urâtă. Genul de fată care nu atrage atenţia, da’ nici n-ai fugi de ea, dacă ai avea ocazia să o cunoşti (pe dinăuntru, zic). În plus, avea o pereche de ţâţe numa’ bune de bălăcit între ele precum Creangă la scăldat.

Evidenţălău, ca un băiat finuţ ce se afla pe lume şi fiind recunoscut printre hoaveri ca omul care spune lucrurilor pe nume (pe bune, când vedea un câine zicea uite un câine), se gândi că ar fi frumos să-i atragă atenţia fetei că poate fotografiile provocatoare erau principala atracţie pentru cocălarii dornici de a copula o bucăţică bună.

Fata nu şi nu, că nu o să-şi schimbe ea profilu’ din cauza unora care umblă pe feisbuc cu capu’ pulii şi din alea. Între noi fie vorba, era şi cam sărăcuţă cu duhu’. Tot între noi, Evidenţălău era şi puţin înciudat, că pozele îl provocau şi pe el.

Aşa că spuse lucrurilor pe nume: îi explică fetei că e proastă, că e o curvă penală, naşpa, urâtă, care nu are nimic de arătat sau de spus etc. După care stinse calculatoru’ şi se puse liniştit în pat; lângă nevastă-sa, care în ziua respectivă împlinise 200 de kile. În viu.

Author: Florin RUSANU

Responsabil cu împins aeru' pe talentirosit.ro şi heităr profesionist. Genul care nu se ferește de cuvinte și te evacuează de urgență din balonu' tău de săpun.

2 thoughts on “Literatură irosită”

Scrie un comentariu: