Iar mi s-au dus dracului planurile…imi facusem in cap planul exact, stiam exact ce si cum o sa fac si mi s-a dus toata treaba pe apa sambetei. Sunt obisnuita sa nu-mi mearga planul in directia asta, nu-mi merge de vreo 5 ani. Cred ca e God’s way of telling me ‘fata draga, tu chiar nu vezi ca nu asta e drumul tau? desi uneori atat inima cat si mintea ta iti spune asa? desi o parte din tine inca crede ca destinul tau nu e aici ci, in cu totul alta parte?’. Undeva departe….inca de mititica am trait cu senzatia ca destinul meu e undeva departe. Problema e ca cu cat incerc mai tare sa ajung acolo, cu atat nu reusesc si cu atat sunt mai nefericita si mai singura. Sau cel putin asa ma simt….
E trist cum simti cu toata fiinta ta ca ceva e bine pentru tine, perfect pentru tine si totusi nu poti ajunge la acel ceva, de parca tot Universul iti striga ‘E gresit!’. Ceva din mine striga inapoi ‘Daca e asa gresit, de ce eu simt ca e bine?’ Intuita mea feminina nu da gres de obicei, insa are momente in care ma face sa cred in ceva, ma impinge intr-o directie ce pare buna pentru moment si chiar ma ajuta pe mine ca persoana, insa pe masura ce trece timpu directia se dovedeste a fi gresita, imi face mai mult rau decat bine…
Am senzatia de ceva timp, ca ma regasesc, ma redescopar, ca incep sa-mi traiesc cu adevarat viata si sa savurez fiecare moment al ei. Insa, uneori, un trecut indepartat, un trecut ce a insemnat candva enorm pentru mine, un trecut ce nu am apucat sa-l plang ma trage inapoi de parca ar vrea sa-mi spuna ca fericirea mea e acolo. Si totusi, de fiecare data cand vreau sa ma intorc la acel trecut, realizez ca mi-e imposibil, ca ceva in mine s-a schimbat iar trecutu e la fel, realizez ca nu ma pot intoarce la aceeasi chestie, ca am nevoie de nou. Destinul ne-a fost mereu impotriva. Imi pare rau….nu am apucat sa savurez cu adevarat anumite momente, nu le-am avut deloc de fapt, le-am pierdut pe vecie, nu vreau sa pierd altele! Refuz sa-mi refuz fericirea si sa-mi dau doar singuratate, refuz sa ma multumesc cu mult mai putin decat merit si pot….
A.M.